Râul Niraj a fost regularizat în anii 70 şi majoritatea zonelor inundabile au fost desfiinţate. Această regularizare a cauzat probleme multiple atât ecologice cât şi economice. A redus dramatic biodiversitatea din bazinul hidrografic şi a desfiinţat activităţi economice tradiţionale, cum ar fi creşterea animalelor în zonele inundabile, transformând terenurile respective în terenuri arabile, deşi cultivarea cerealelor nu este deloc eficientă din punct de vedere economic.
Această situaţie, de a transforma dramatic sistemele ecologice de-a lungul râurilor, prin lucrări de regularizare, este valabilă pentru majoritatea râurilor din zona Carpatică. Această situaţie creează probleme în aval, deoarece capacitatea de reţinere a apei a bazinelor hidrografice scade substanţial, creând situaţii dramatice; în aval efectele inundaţiilor ajung chiar până în Ungaria. Focus Eco Center împreună cu comunitatea din Găleşti doreşte remedierea situaţiei oferind astfel un model şi pentru celelalte sub-bazine hidrografice din bazinul hidrografic al Mureşului, precum şi din alte bazine hidrografice.
În sub-bazinul hidrografic al Nirajului sunt situate satele Adrianu Mic şi Adrianu Mare. Cele două sate sunt situate pe valea pârâului Dorman. Acest pârâu a fost grav afectat de eroziune, ajungând la ora actuală să fie lipsit de apă în majoritatea anului. Cele două sate au o populaţie îmbătrânită, media de vârstă fiind peste 60 de ani.
Pe teritoriul celor două sate există păşuni inundabile într-o stare neglijată, şi tot parcursul pârâului este puternic erodat şi plin de deşeuri.
Pârâul este tipic pentru zona Carpatică şi reabilitarea lui ar putea servi ca model. Cele două sate sunt situate într-o zonă foarte frumoasă şi pot fi atractive din punct de vedere turistic- un potenţial care nu este deloc exploatat, şi care ar putea aduce venituri pentru comunitate în viitor.
În satul Adrianu Mic, care aparţine comunei Găleşti, Focus Eco Center a iniţiat şi a realizat un Centru de Informare şi Dezvoltare Rurală, împreună cu primăria comunei Găleşti, oferind astfel posibilitatea de a organiza activităţi în comunitate. Dat fiind faptul că satul Adrianu Mic este destul de izolat, oferă o şansă bună pentru a realiza proiecte demonstrative în viitor, care pot fi repetate în bazinul hidrografic al Mureşului.
Un asemenea proiect demonstrativ, iniţiat de organizaţia aplicantă, a fost reconstrucţia ecologică a unei zone umede în 2000-2001, proiect finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi cu care organizaţia aplicantă a câştigat premiul „Natural Heritage Award” . Acest proiect demonstrativ se poate oferi ca model pentru organizaţii şi comunităţi interesate de managementul integrat al bazinelor hidrografice şi serveşte ca punct de plecare pentru realizarea altor obiective asemănătoare (prevăzute în prezentul proiect), care vizează managementul integrat al unui sub-bazin hidrografic.

Proiectul va avea consecinţe pozitive asupra a cca. 50 de ha zonă umedă in valea pârâului Dorman, având următoarele efecte:
– îmbunătăţirea microclimei,
– reducerea riscului de inundaţii,
– creşterea biodiversităţii
– crearea de destinaţii turistice
– îmbunătăţirea calităţii apei

Proiectul urmăreşte, de asemenea, conştientizarea comunităţii locale cu privire la importanţa zonelor umede şi a măsurilor integrate de prevenire a inundaţiilor, având următoarele efecte:
– interes crescut al comunităţii locale pentru renaturarea şi protecţia zonelor umede şi disponibilitatea de a se angaja înşişi în activităţi practice

Suprafaţa zonelor umede a fost redusă drastic, în general în Europa, şi în special în bazinul hidrografic al Mureşului. În valea râului Niraj, afluent a Mureşului situaţia este similară. Prin regularizarea râului Niraj în aval de Miercurea Nirajului a fost redusă semnificativ, suprafaţa zonelor umede afectând albia majoră (zona inundabilă a fost redusă de la cca. 1,5 km la cca 100 de m).
Această regularizare a afectat şi afluenţii, care au fost regularizate deasemenea, pe secţiunile inferioare au devenit pur şi simplu canale de deversare, iar în secţiunile superioare au fost afectate de fenomenul de eroziune, albia minoră adâncindu-se foarte mult.
Aceste lucrări pe lângă generarea fenomenului de eroziune au cauzat şi următoarele efecte negative pentru sistemul ecologic:
-reducerea biodiversităţii
-schimbarea microclimei
-reducerea capacităţii de a reţine apă în cazul căderilormasive de ploi
-scăderea cantităţii de apă din pânza freatică
-degradarea aspectului estetic reducând astfel atractivitatea pentru activităţi turistice

O asemenea situaţie există şi pe pârâul Dorman, afluent al Nirajului: pârâul care avea pe vremuri debit de apă considerabil, a devenit un curs nepermanent, expus fenomenelor extreme în cazul căderilor de ploi masive, iar sub-bazinul cândva bogat în izvoare a rămas fără apă, şi pânza freatică este poluată cu nitraţi.
În zonă încă există specii rare (Iris siberica, orchidee) care merită să fie protejate. În prezent modul de exploatare al terenurilor este în schimbare, practicile de agricultură tradiţională care au păstrat biodiversitatea pe păşunile inundabile sunt pe cale de a fi abandonate. Proprietarii trebuiesc instruiţi ca să practice un mod de exploatare care nu distruge valorile naturale existente.
În prezent noţiunea de dezvoltare durabilă este aproape necunoscută în majoritatea comunităţilor rurale din Romănia. Acest termen trebuie conştientizat pentru a creşte interesul comunităţii pentru renaturarea şi protecţia zonelor umede. Comunităţile locale au nevoie de o instruire profesională pentru a întări capacitatea lor de a se angaja ei înşişi în activităţi practice de protecţia mediului.

Alte grupuri ţintă sunt: 
– reprezentaţii Direcţiei Apelor Mureş
– primarii comunelor din valea Nirajului, primarii comunelor Găleşti, Vărgata, Miercurea Nirajului, Bereni, Eremitu, Acăţari, Păsăreni
– ONG-urile interesate de problema managementului apelor
– elevii şi studenţii, agricultorii, persoane interesate de eco-agro turism, participanţi la instruirile organizate în cadrul proiectului la Centrul de Informare şi Dezvoltare Rurală de la Adrianu Mic

Beneficiarii proiectului: 
– comunitatea locală din bazinul hidrografic al pârâului Dorman
– organizaţiile şi comunităţile care vor prelua modelul de management integrat al unui sub-bazin hidrografic elaborat în cursul acestui proiect