Principiul DNSH (Do No Significant Harm)

Evaluarea impactului unui proiect asupra mediului este un demers amplu discutat, după ce rezultatele științifice au demonstrat că activitatea umană are un impact semnificativ asupra sistemului ecologic și poate avea consecințe grave asupra civlizației umane. Impactul complex asupra diversității biologice, a climei, a apelor și a calității aerului pot avea efecte ireversibile și consecințe foarte grave  mai ales în cazul proiectelor mari de infrastructură. Istoria recentă a arătat că efectele acestor proiecte sunt constatate în timp, și în multe cazuri prea târziu iar remedierea situației este impsoibilă sau prea costisitoare.

La lansarea Pactului Verde și a Mecanismul de redresare și reziliență, (care este implementat prin PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR)), a fost introdus și principiul DNSH de către Comisia Europeană pentru a evita din start finanțarea unor proiecte care pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

Alocarea unei sume foarte mari, în cazul României 29,2 miliarde EURO pentru sprijinirea tranziției la o economie prietenoase climei trebuie înțeleasă foarte bine și interpretată ca o șansă unică de a realiza proiecte care după 2026 (când vor scădea brusc finanțările de la UE) vor susține o economie sustenabilă, care nu aduce prjudicii mediului. Prin aceste proiecte vor fi finanțate diferite activități care – din dorința de a investi bani în dezvoltarea economică – pot prejudicia mediul. Pentru a evita acest lucru, tebuie aplicat corect principiul DNSH.

Ce reprezintă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”?

În sensul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență, principiul DNSH trebuie interpretat în sensul articolului 17 din Regulamentul privind taxonomia. Respectivul articol definește noțiunea de „prejudiciere în mod semnificativ” pentru cele șase obiective de mediu vizate de Regulamentul privind taxonomia:

1. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES);
2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor ;
3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine;
4. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului;
5. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea și controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol;
6. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune.

 Cum ar trebui aplicat principiul DNSH în contextul Mecanismului de redresare și reziliență?

Aceast lucru se poate afla din secțiunea care oferă orientări cu privire la aspectele-cheie care stau la baza evaluării conform principiului DNSH: faptul că toate măsurile trebuie abordate în cadrul evaluării conform principiului DNSH, deși, pentru anumite măsuri, evaluarea conform principiului DNSH se poate desfășura sub o formă simplificată.

Toate măsurile trebuie abordate în cadrul evaluării conform principiului DNSH iar Statele membre trebuie să furnizeze o evaluare conform principiului DNSH pentru fiecare măsură prevăzută în planul lor de redresare și reziliență. În conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, nicio măsură inclusă într-un plan de redresare și reziliență nu ar trebui să cauzeze un prejudiciu semnificativ obiectivelor de mediu, iar Comisia nu poate evalua planul de redresare și reziliență în mod pozitiv dacă una sau mai multe măsuri nu respectă principiul DNSH. În consecință, statele membre trebuie să furnizeze o evaluare individuală conform principiului DNSH pentru fiecare măsură din cadrul fiecărei componente a planului. Prin urmare, evaluarea conform principiului DNSH nu trebuie efectuată la nivelul planului sau al componentelor individuale ale planului, ci la nivelul măsurii. Această condiție se aplică și în cazul măsurilor care sunt considerate că asigură o contribuție la tranziția verde, precum și în cazul tuturor celorlalte măsuri incluse în planurile de redresare și reziliență .

Statele membre trebuie să evalueze atât reformele, cât și investițiile. Evaluarea conform principiului DNSH trebuie efectuată nu numai în ceea ce privește investițiile, ci și reformele. Reformele din anumite sectoare, printre care industria, transporturile și energia, deși au potențialul de a contribui în mod semnificativ la tranziția verde, pot prezenta și un risc de a cauza prejudicii semnificative în raport cu o serie de obiective de mediu, în funcție de modul în care sunt concepute . Pe de altă parte, reformele din alte sectoare (de exemplu, educația și formarea, administrația publică, arta și cultura) vor prezenta, probabil, un risc limitat de efecte negative asupra mediului, independent de contribuția lor potențială la tranziția verde, care ar putea fi încă semnificativă. Pentru anumite măsuri, evaluarea conform principiului DNSH se poate desfășura sub o formă simplificată Deși toate măsurile necesită o evaluare conform principiului DNSH, o abordare simplificată poate fi adoptată în cazul măsurilor care nu au niciun impact previzibil sau au un impact previzibil nesemnificativ asupra tuturor celor șase obiective de mediu sau asupra unora dintre acestea. În mod deliberat, anumite măsuri ar putea avea un impact limitat asupra unuia sau mai multor obiective de mediu. În acest caz, statele membre pot furniza o justificare succintă pentru obiectivele de mediu respective și pot orienta evaluarea de fond conform principiului DNSH către obiectivele de mediu care pot fi afectate în mod semnificativ . De exemplu, o reformă a pieței forței de muncă menită să crească nivelul general de protecție socială pentru lucrătorii independenți nu ar avea niciun impact previzibil sau ar avea un impact previzibil nesemnificativ asupra niciunuia dintre cele șase obiective de mediu, iar o justificare succintă ar putea fi utilizată pentru toate cele șase obiective. În mod similar, pentru unele măsuri simple de eficiență energetică, cum ar fi înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre noi, eficiente din punct de vedere energetic, ar putea fi utilizată o justificare succintă în ceea ce privește conformitatea cu principiul DNSH pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice. În schimb, este puțin probabil ca această abordare simplificată să fie aplicabilă în cazul investițiilor și al reformelor dintr-o serie de domenii (de exemplu, energie, transporturi, gestionarea deșeurilor, industrie) care prezintă un risc mai mare de a afecta unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu. Atunci când o măsură este monitorizată întrucât sprijină 100 % unul dintre cele șase obiective de mediu, se consideră că această măsură este conformă cu principiul DNSH în ceea ce privește obiectivul respectiv . Unele măsuri sunt monitorizate în categoria celor care sprijină schimbările climatice sau alte obiective de mediu în contextul Mecanismului de redresare și reziliență, în conformitate cu „Metodologia de monitorizare a schimbărilor climatice” anexată la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. În cazul în care o măsură este monitorizată întrucât sprijină 100 % obiectivele legate de schimbările climatice, se consideră că principiul DNSH este respectat în ceea ce privește obiectivul relevant privind schimbările climatice (și anume, atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la acestea). În cazul în care o măsură este monitorizată întrucât sprijină 100 % alte obiective de mediu decât cele legate de schimbările climatice, se consideră că principiul DNSH este respectat în ceea ce privește obiectivul de mediu relevant (și anume, resursele de apă și resursele marine, economia circulară, prevenirea și controlul poluării sau biodiversitatea și ecosistemele). În fiecare caz în parte, statele membre trebuie să identifice și să justifice care dintre cele șase obiective de mediu prevăzute în Regulamentul privind taxonomia este vizat de măsura de sprijinire. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să demonstreze că măsura nu prejudiciază în mod semnificativ celelalte obiective de mediu.

Referitor la aplicarea principiului DNSH se pot găsi mai multe informții pe site-ul:

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52021XC0218(01)&from=EN

Iar la nivelul ADR Centru se pot găsi informații utile pe site-ul: https://een-transilvania.ro/aplicarea-principiului-dnsh-a-nu-prejudicia-in-mod-semnificativ-in-contextul-mecanismului-de-redresare-si-rezilienta-si-a-obtinerii-de-fonduri-europene/