Managementul apei

Scopul finanţărilor de la UE, realizate prin politica de coeziune este să asigure bunăstre şi siguranţă pe termen lung ţărilor membre al UE. Acest lucru s-a  dorit de a fi realizat şi prin  POS MEDIU, Axa prioritară 5 -“Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” și prin alte programe de finanțare de la UE, care au fost create cu scopul de a realiza infrastructura adaptată prevenirii dezastrelor cauzate de schimbările climatice.

Aceste fonduri foarte mari – peste 50 de miliarde EURO/an – reprezintă un efort unic, și o șansă unică pentru țările membre în următorii ani deoarece aceste fonduri se vor scădea drastic, după 2026 vor ajunge la sub 20 de miliarde de EURO/an. Deci aceste fonduri trebuie investite foarte bine și cu chibzuință, având în vedere complexitatea situației actuale și viitoare privind riscurile cauzate de dezastre naturale, pe primul loc fiind dezastrele cauzate de apă.

Este arhicunoscut faptul că politicile actuale de gestionare a apelor recomandă să se ţină cont de o multitudine de factori nu numai de protecţia împotriva inundaţiilor. Gestionarea apelor trebuie să fie în beneficiul comunităţilor locale, trebuie să ţină cont de menţinerea stării ecologice a râului, de aspecte economice, etc.

Principalele recomandări :

• Evitarea proiectelor şi strategiilor de dezvoltare de infrastuctură cu un singur scop
• Să se mențină sau să restaureze/reabiliteze (într-un context dinamic, spațial și temporal) funcțiile de bază ale bazinului hidrografic, inclusiv biodiversitatea și serviciile ecosistemice, recunoscând individualitatea râurilor\
• Să se urmărească soluții avantajoase pentru ambele părți, care să combine funcționalitatea ecologică (pe baza EIA) și utilizarea economică\
• Să se pună în aplicare prevederile Directivei Cadru Apă într-un context pe termen lung, ținând cont de impactul potențial al schimbărilor climatice asupra bazinului hidrografic\
• Să se integreze utilizarea, protecția și restaurarea bazinului hidrografic (inclusiv interacțiunile amonte-jos).
• Menținerea sau îmbunătățirea condițiilor hidrologice și hidraulice specifice tipului de râu.
• Conservarea sau refacerea continuității biotei și a sedimentelor și susținerea sau îmbunătățirea transportului de sedimente și a morfodinamicii fluviale, pentru a obține condiții (apropiate de) naturale.
• Stabilirea și îndeplinirea obiectivelor de calitate a apei, recunoscând individualitatea și condițiile specifice ale fiecărui râu
• Colectarea și schimbul liber de date pentru râurile transfrontaliere, pe baza unor standarde comune și a unei acurateți comune.
• Evaluarea tendințelor viitoare ale hidro-morfo-ecodinamicii râurilor; elaborarea și testarea strategiilor de atenuare.

Faptul că seceta -pe lângă inundații-  reprezintă un risc natural important este cunoscut de către specialişti, şi acest lucru este tratat foarte serios de către UE.:

“Cele mai recente scenarii privind schimbările climatice sugerează secete semnificative în timpul verii în multe părți ale Europei, în special în sud. Aceste scenarii sugerează, de asemenea, o scădere a precipitațiilor în alte anotimpuri și o variabilitate sporită. Aceste modele de schimbare sugerează că, în următoarele decenii, Europa va suferi probabil secete meteorologice mai frecvente” http://www.eea.europa.eu/themes/water/water-resource

Studiile realizate de către Agenţia Europeană de Mediu, arată că există o preocupare serioasă la nivelul UE privind schimbările climatice, şi prevenirea efectelor secetei, aşa cum se poate citi şi pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu:

„Creșterea frecvenței secetei și a penuriei de apă ca urmare a schimbărilor climatice ocupă un loc foarte important pe agenda politică și determină dezvoltarea unor răspunsuri adecvate în combinație cu celelalte componente ale reglementării apei în UE.”

„În cazul în care aspectele legate de schimbările climatice nu sunt luate în considerare în Planul de Mangement Bazinal (RBMP) (și investițiile asociate), există riscul ca măsurile neoptime să fie selectate, iar investițiile să fie modificate, cu costurile aferente.”

Deci se recomandă ca autoritățile responsabile cu managementula apei (constituite la nivelul bazinelor hidrografice) să colaboreze cu autoritățile locale și să realizeze proiecte cu banii din Fondurile Europene, care vor asigura pe termen lung siguranța și bunăstarea populației, asigurând atât protecția împotriva inundațiilor cât și împotriva secetei. Aceste proiecte realizate trebuie să asigure totodată protecția biodiversității (prevăzut în Directiva Cadru Apă), dar pe unde este posibil trebuie să ofere și condiții pentru activități de recree și turism.